Nori și frica de întuneric

Într-o seară liniștită, în pădure, Nori se pregătea de culcare.

Soarele apunea încet, iar umbrele deveneau tot mai lungi.

— Nu-mi place când se face întuneric… șopti el.

Pufi, iepurașul, îl privi curios:
— De ce?

— Pentru că nu mai văd nimic… și pare că totul devine înfricoșător.

Pufi zâmbi:
— Hai cu mine!

Cei doi au mers puțin prin pădure. Întunericul începea să cuprindă totul, dar cerul era plin de stele.

— Uite! spuse Pufi. Întunericul nu ascunde lucruri rele… doar face loc pentru lucruri frumoase.

Nori privi cerul. Stelele străluceau blând.

— Nu m-am gândit niciodată așa…

În acea noapte, Nori nu s-a mai temut.

Pentru că învățase că întunericul nu este sfârșitul… ci începutul unei lumi liniștite.

🌙